Dieta GAPS: o teorie controversată
Dieta GAPS, prescurtare de la Gut and Psychology Syndrome, a fost dezvoltată de dr. Natasha Campbell-McBride, medic specializat în nutriția tulburărilor digestive și imunitare. Această teorie susține că o alimentație controlată poate trata afecțiuni precum autismul, ADHD-ul și depresia, prin „vindecarea” intestinului. Conceptul se bazează pe ideea de „leaky gut”, un intestin cu permeabilitate crescută, care permite pătrunderea toxinelor și bacteriilor în fluxul sanguin, afectând astfel funcționarea creierului. Cu toate acestea, cercetările sugerează că permeabilitatea intestinală este un simptom, nu o cauză, iar legătura între dietă și tulburările psihice este speculativă.
Structura dietei GAPS
Dieta GAPS este împărțită în două etape principale:
- Dieta introductivă: Aceasta constă în șase faze succesive, care se desfășoară pe parcursul a până la șase săptămâni. Regimul include supe de carne, bulion de oase, carne fiartă, gălbenușuri crude și alimente fermentate.
- Dieta completă GAPS: Aceasta trebuie urmată timp de 18 până la 24 de luni, axată pe carne proaspătă, pește, ouă, legume și grăsimi animale, excluzând carbohidrații rafinați, cerealele, zahărul și alimentele procesate.
Dr. Campbell-McBride recomandă, de asemenea, suplimente de probiotice, acizi grași esențiali, ulei de ficat de cod și enzime digestive.
Beneficii și lipsa dovezilor solide
Susținătorii dietei GAPS afirmă că eliminarea alimentelor procesate și a carbohidraților rafinați poate reduce inflamația, îmbunătăți digestia și sprijini sănătatea mentală. Totuși, nu există studii clinice de amploare care să confirme aceste efecte. Cercetările actuale privind legătura dintre alimentație și sănătatea mentală se concentrează mai mult pe anxietate și depresie, fără a aborda afecțiuni neurologice complexe precum autismul sau ADHD-ul.
Riscurile dietei restrictive
Chiar dacă dieta GAPS promovează alimente integrale și naturale, specialiștii în nutriție atrag atenția asupra riscurilor semnificative. Dieta poate deveni dificil de susținut și poate fi periculoasă dacă este urmată fără supraveghere medicală, având în vedere lipsa studiilor controlate și caracterul autodidact al regimului.
Concluzie
Dieta GAPS ridică întrebări importante în ceea ce privește legătura dintre alimentație și sănătatea mentală, dar dovezile științifice limitate și riscurile asociate cu o alimentație atât de restrictivă necesită o atenție sporită din partea celor interesați de aceste abordări.
