Ce este postul intermitent
Postul intermitent, cunoscut și sub denumirea de „intermittent fasting”, este o strategie alimentară care implică perioade de pauză alimentară completă, în care organismul nu primește nutrienți. În forma sa corectă, postul se bazează pe consumul exclusiv de apă, fără cafea sau alte băuturi care pot activa cortizolul sau insulina. Această practică nu trebuie confundată cu înfometarea stimulată, ci este un instrument metabolic eficient în contextul unui stil de viață echilibrat.
Tipuri de post intermitent
Cel mai popular model este 16:8, care presupune 16 ore de post și o fereastră de alimentație de 8 ore. O variantă mai blândă este 14:10, potrivită pentru începători sau femei. Există și postul de 24 de ore, care implică o zi normală de alimentație urmată de o zi cu apă, recomandat doar celor cu experiență. Postul alternativ, care alternează zilele cu alimentație normală și cele fără aport alimentar, este considerat mai agresiv și nu este recomandat multor persoane.
Pregătirea pentru postul intermitent
În primele 24-48 de ore, se recomandă stabilizarea meselor și o hidratare corespunzătoare. Reducerea treptată a consumului de cafea este importantă pentru a evita disconfortul. Modelele de post mai ușoare, precum 12:12 sau 14:10, sunt cele mai bine tolerate de începători. O pauză alimentară pură, cu doar apă, este bine acceptată și sprijină procesele fiziologice naturale.
Beneficiile postului intermitent
Postul intermitent, urmat corect, poate aduce multiple beneficii, inclusiv:
- Reglarea glicemiei și scăderea insulinei;
- Îmbunătățirea sensibilității la insulină;
- Reducerea inflamației;
- Reglarea hormonilor foamei;
- Scăderea comportamentelor alimentare impulsive;
- Claritate mentală mai bună;
- Posibilă pierdere în greutate, în funcție de alimentația generală.
Adaptarea postului intermitent
Postul intermitent trebuie adaptat în funcție de vârstă și sex. Bărbații tolerează, de obicei, perioade mai lungi de post, în timp ce femeile pot fi mai sensibile la stresul metabolic. Adolescenții, femeile însărcinate sau care alăptează, precum și persoanele în vârstă cu afecțiuni cronice ar trebui să evite postul intermitent sau să-l urmeze sub supraveghere medicală.
Durata postului intermitent
Nu există o durată universală pentru postul intermitent. Intervalele moderate, cum ar fi 14:10 sau 16:8, pot fi menținute pe termen lung, atâta timp cât persoana se simte bine. Posturile mai lungi, de 20/24 de ore, sunt mai greu de susținut și folosite rar.
Riscurile și contraindicațiile
Postul intermitent poate prezenta riscuri dacă nu este planificat corect, inclusiv:
- Creșterea cortizolului;
- Dereglări ale ciclului menstrual;
- Episoade de mâncare compulsivă;
- Amețeli și scăderi de energie;
- Tulburări ale somnului;
- Dezechilibre nutriționale.
Persoanele cu diabet tratat cu insulină, cu tulburări alimentare, greutate foarte scăzută sau afecțiuni gastrice severe ar trebui să evite postul intermitent sau să-l urmeze sub supraveghere medicală.
Calitatea alimentației
Succesul postului intermitent depinde nu doar de orele de post, ci și de calitatea alimentației în timpul meselor. După o perioadă de post, organismul devine mai receptiv la nutrienți, astfel că alegerile alimentare ar trebui să se bazeze pe legume, fructe, cereale integrale și leguminoase, evitând produsele procesate.
Concluzie
Postul intermitent poate oferi beneficii semnificative pentru sănătate, dar necesită o abordare atentă și personalizată, având în vedere riscurile potențiale și nevoile individuale ale fiecărei persoane.
